Понедельник,
16.07.2018
11:26



Все новости Молдовы
Бельцкие времена
Культура, история
Политика
Происшествия
В мире
ALEGERI
EXTERNE
Приднестровье
Гагаузия
Фотография дня
Гороскоп дня
Кишинев
DIASPORA
PRIMĂRIA
RUȘINEA CAPITALEI DE NORD
ACTUALITATE
CURIOZITĂŢI
POLITICĂ
AI NOŞTRI ÎN LUME
SPORT
SOCIAL
IN MEMORIAM
ECONOMIE
METEO
Гранты, конкурсы и стипендии
JUSTITIE
Экономика
Бельцы
Общество
Права и обязанности

 


КОНТАКТНАЯ ИНФОРМАЦИЯ
РЕКЛАМА




Партнеры

 

 

 

 

 


ACTUALITATE  

Dezbatere: Consecinţele votului ONU privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova


 

Adunarea Generală a ONU a votat pe 23 iunie Rezoluţia „Retragerea completă şi necondiţionată a forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”, proiect propus de Republica Moldova, având în calitate de coautori alte 11 state ale lumii.


În timp ce unii experţi consideră regretabil faptul că acest lucru are loc în lipsa unei strategii de punere în aplicare a mecanismului de retragere a trupelor şi a termenelor clare, alţii califică această adresare a guvernării întârziată. Experţii mai consideră că această decizie va aduce după sine consecinţe, inclusiv de ordin economic, deşi mai puţin dure ca înainte. Opiniile au fost exprimate la dezbaterile publice „Consecinţele (politice, economice, sociale, internaţionale) ale discuţiei privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, organizate de către Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.  

Igor Boţan, expert permanent al proiectului, susţine că Rezoluţia Adunării generale ONU este un document foarte important şi pentru prima dată în istorie acest subiect este dezbătut în cadrul Adunării generale a ONU. În acest context, spune expertul, este extrem de important să fie văzut cum se cristalizează opinia publică internaţională şi atitudinea statelor membre ONU, faţă de prezenţa trupelor ruseşti şi problema transnistreană. Potrivit lui, pentru a înţelege această problemă, este necesară să se pornească de la Convenţia din 21 iulie 1992, care stă la baza unor documente importante care ulterior au condus la situaţia de astăzi. Convenţia  prevedea ca Federaţia Rusă să-şi retragă prezenţa militară din regiunea transnistreană, lucru care nu s-a mai întâmplat şi din aceste considerente, prezenţa militară în regiune se consideră ilegală.  

Expertul menţionează că printre cele mai importante documente cu caracter obligatoriu în cadrul căror Rusia şi-a asumat obligaţia de a-şi retrage trupele se numără Rezoluţia Summitului OSCE de la Istanbul, din anul 1999, conform căreia Rusia urma să-şi retragă prezenţa militară ordonat cu tot cu muniţii până la sfârşitul anului 2002, lucru care nu s-a întâmplat. De aceea, la Summitul de la Porto, Rusia a reuşit să introducă o clauză că retragerea prezenţei sale militare din regiunea transnistreană va avea loc atunci când vor exista condiţii propice. De atunci aceste condiţii propice nu mai au loc. În altă ordine de idei, Igor Boţan a spus că până la adoptarea Rezoluţiei ONU din 22 iunie 2018, care are caracter de recomandare, Federaţia Rusă a luat o poziţie exprimată în avans şi anume că această măsură este contraproductivă, iar administraţia de la Tiraspol a declarat fără acordul ei această retragere nu poate avea loc.  

Expertul Sergiu Ostaf şi-a exprimat speranţa că această acţiune a Guvernului Republicii Moldova, care este una fără precedent, se înscrie într-o anumită strategie pe care o are executivul pentru a pune în aplicare mecanismul de retragere a forţelor armatei nedorite pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit lui, este necesar de precizat că nu este vorba despre componenta de menţinere a păcii, ci de Grupul operativ al trupelor ruse din stânga Nistrului. „Nu cunoaştem dacă există o strategie şi dacă această rezoluţie se înscrie în anumiţi paşi sau într-o anumită dinamică pe care o proiectează Guvernul Republicii Moldova şi aceasta este o situaţie regretabilă. Din păcate, se pare că noi nici din 1992 încoace nu am avut nicio strategie în acest sens. Şi nici guvernarea actuală deocamdată, la fel, nu profilează sau nu descrie o strategie în acest sens”, consideră expertul.  

Referindu-se la cât de realistă este această rezoluţie şi ce efecte va produce, Sergiu Ostaf a declarat că aici este vorba de câteva dimensiuni. Prima, în opinia sa, se referă la enunţarea poziţiei vizavi de armata regulată a Federaţiei Ruse, care se află în regiunea transnistreană, iar al doilea aspect ţine de relaţia pe care o doreşte guvernarea în raport cu această armată. Al treilea aspect se referă la încercarea de a formata poziţionarea mai multor ţări în raport cu această problemă şi prin această Rezoluţie acest lucru se realizează cu succes. De asemenea, expertul consideră, că este vorba şi despre un enunţ de poziţionare politică internă, dar şi de posibilitatea de a face unele concluzii vizavi de o eventuală intenţie de a formula o strategie pentru viitor în raport cu armata regulată din regiunea transnistreană.  

Expertul Elena Pahomova a spus că întâi de toate îşi are locul o întrebare şi anume care dintre deciziile guvernării din ultimii ani au fost orientate spre bunăstarea poporului, pentru că în opinia sa, nu există niciuna. Respectiv, şi această hotărâre se înscrie în acest şir logic. Potrivit expertei, logica actualei guvernări este doar una – interesul personal de îmbogăţire prin intermediul unor anumite scheme – gaz, electricitate etc, iar un alt interes poate fi menţinerea la guvernare.  

„Care vor fi consecinţele acestei decizii ONU– niciuna. De ce? Pentru că poporul nostru cum nu a luat decizii cu privire la ceea ce se întâmplă în ţara, aşa şi nu va lua. O astfel de rezoluţie ar putea genera efecte doar dacă ar fi obţinute consensuri între cele două maluri ale Nistrului. Ceva cardinal în aceste relaţii a avut loc? Nimic”, a opinat experta, menţionând că acele înţelegeri, documente mărunte, care au fost semnate până acum, au o semnificaţie neimportantă. Elena Pahomova a mai spus că ar vrea să vadă mecanismul de implementare a acestei rezoluţii, dar este clar că acesta nu există la Chişinău. Cunoscând mentalitatea locuitorilor din regiune, spune experta, aceştia nu vor permite astăzi evacuarea. Experta a mai spus că tot ceea ce se întreprinde în raport cu regiunea transnistreană poartă un caracter punitiv şi nu există o dorinţă de a clădi acele poduri de încredere despre care tot se vorbeşte.  

Expertul Rosian Vasiloi susţine că nimeni nu neagă importanţa aceste Rezoluţii adoptate la ONU, însă cu părere de rău aceasta este una întârziată. Potrivit lui, au trecut practic 27 de ani de la acele evenimente şi nimeni nu şi-a pus în sarcină să ridice nivelul discuţiilor asupra retragerii trupelor de ocupaţie de pe teritoriul Republicii Moldova. Rosian Vasiloi a menţionat mai multe aspecte care nu au fost incluse de către negociatorii moldoveni în această Rezoluţie şi anume termenele concrete care trebuie luate în considerare în contextul retragerii. De asemenea, este vorba de recunoaşterea raioanelor din stânga Nistrului ca parte a Republicii Moldova ocupate, dar şi impunerea anumitor sancţiuni în privinţa Federaţiei Ruse pentru nerespectarea angajamentelor menţionate în Convenţia de încetare a focului din 21 iulie 1992. „Este vorba despre articolul 4, care prevede expres că subiectul retragerii contingentelor militare ale Armatei a 14-a vor fi negociate între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, în acelaşi timp Armata a 14-a, cum se numea atunci, va avea un statut neutru, nu se va implica în anumite acţiuni de destabilizare a situaţiei în Republica Moldova. Ceea ce cu părere de rău nu se întâmplă. Federaţia Rusă, în opinia mea, încalcă flagrant această prevedere”, a notat Rosian Vasiloi.  

Expertul spune că acum cetăţenii vor să ştie care vor reacţiile din partea autorităţilor Republicii Moldova cu privire la implementare acestei Rezoluţii. În altă rodine de idei, expertul spune că nu crede că acum autorităţile examinează posibilitatea unei eventuale soluţionări a conflictului transnistrean pe cale militară, fapt care este imposibil. Rosian Vasiloi îşi doreşte ca acţiunile în contextul implementării Rezoluţiei să vină în primul rând din partea autorităţilor Republicii Moldova şi să nu se întâmple la fel ca şi în cazul hotărârii Curţii Constituţionale care a declarat că o parte din teritoriul Republicii Moldova este ocupat. „În opinai mea personală, noi nu avem acolo Grup operativ al trupelor ruse separat, nu avem acolo trupe de pacificare separat, noi avem acolo trupe de ocupaţie şi trebuie să o spunem foarte clar”, a mai declarat expertul.  

Expertul Veaceslav Ioniţă consideră că în ceea ce ţine de oportunitatea şi importanţa politică a subiectului este greu să scoţi prea multe dividende. Cercetările arată că cetăţenii plasează pe locul doi Federaţia Rusă printre statele care ajută cel mai mult Republica Moldova. „Este complicat să spui că există un consens în ceea ce ţine de relaţia cu Federaţia Rusă, însă, din punct de vedere al măsurărilor, relaţia cu Rusia este una puternică. În ceea ce ţine de impactul economic al Rezoluţiei, în opinia sa, Federaţia Rusă va întreprinde anumite măsuri. Însă profunzimea cu care aceasta poate acţiona este cu mult mai mică decât a fost în trecut. Totuşi, spune expertul, există elemente sensibile, pe anumite poziţii de mărfuri Republica Moldova este legată de Federaţia Rusă în proporţie de 90% şi mai mult. Şi dacă în cazul exportului pe piaţa europeană, care este în creştere, este vorba despre câteva companii exportatoare, în cazul Rusiei este vorba despre sute sau chiar mii de fermieri, care au un volum mic de producţie, care sunt şi pot fi afectaţi foarte mult.  

În opinia sa, un alt element important se referă la remitenţele de peste hotare, o parte mare din care vin din Federaţia Rusă. Potrivit lui, per total costuri economice pe termen scurt vor exista, dar incomparabil mai mici comparativ cu cele care au fost în 2014 sau chiar în 2008. Expertul a mai spus că un alt aspect ţine de costurile pentru întreţinerea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Veaceslav Ioniţă consideră că un stat care nu-şi rezolvă problemele de securitate este foarte vulnerabil din punct de vedere al investiţiilor, de aceea Republica Moldova are pierderi enorme în acest sens.  

Expertul Alexandr Stahurschi susţine că este vorba despre un proces îndelungat şi este foarte important să fie aplicat principiul „nu dăuna”. Potrivit lui, după cum se menţionează şi în spaţiul public, Rezoluţia Adunării Generale a ONU, spre deosebire de hotărârile Consiliului de Securitate al ONU, nu are caracter obligatoriu. Se consideră că rezoluţiile Adunării Generale a ONU au o importanţă morală şi politică mar, cu statut de recomandare. Expertul a făcut referire la vizita în Republica Moldova din luna martie a viceministrului rus de externe, Grigori Karasin, care a calificat proiectul rezoluţiei un fapt contraproductiv şi provocator care poate dăuna procesului de reglementare a conflictului transnistrean.  

În opinia lui Alexandr Stahurschi, nu este clar cum această Rezoluţie poate să contribuie la soluţionarea unei situaţii atât de complicate. Acesta se întreabă când ultima dată a avut loc o întrevedere a ministrului apărării de la Chişinău cu cel din Federaţia Rusă, pentru că acestea sunt instituţiile care trebuie să decidă problema cu privire la retragerea acestor sau a altor trupe, cu examinarea aspectelor tehnice ale problemei.    

Dezbaterile publice „Consecinţele (politice, economice, sociale, internaţionale) ale discuţiei privind retragerea armatei străine de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU”, constituie ediţia a 91-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.  

https://adevarul.ro
 

 


 

Share |
Класс!

 
 
 







 

 
 

 


Copyright © Газета.MD. Все права защищены.
Rambler's Top100