Понедельник,
16.07.2018
11:29



Все новости Молдовы
Бельцкие времена
Культура, история
Политика
Происшествия
В мире
ALEGERI
EXTERNE
Приднестровье
Гагаузия
Фотография дня
Гороскоп дня
Кишинев
DIASPORA
PRIMĂRIA
RUȘINEA CAPITALEI DE NORD
ACTUALITATE
CURIOZITĂŢI
POLITICĂ
AI NOŞTRI ÎN LUME
SPORT
SOCIAL
IN MEMORIAM
ECONOMIE
METEO
Гранты, конкурсы и стипендии
JUSTITIE
Экономика
Бельцы
Общество
Права и обязанности

 


КОНТАКТНАЯ ИНФОРМАЦИЯ
РЕКЛАМА




Партнеры

 

 

 

 

 


ACTUALITATE  

Creştinii îi cinstesc astăzi pe Sfinţii Constantin şi Elena


 

Sărbătoarea de pe 21 mai/3 iunie a Sfinților Constantin și Elena este prăznuită de către toți creștinii ortodocși și este cu dată fixă.

Cu siguranță unele tradiții ale sărbătorii date sînt mai vechi decît cele creștine și au evident altă denumire, în calendarul popular era un important hotar de începere a anumitor munci, lumea păsărilor fiind cea care inspira multe dintre activitățile specifice acestei zile. În timp i s-au adăugat și multe alte elemente legate de cruce, așa încît importanța sa a crescut considerabil.

Sfinții împărați Constantin și Elena erau socotiți „părinți ai Sfintei Cruci”. Se mai spune că Împăratul Constantin i-a ajutat pe creştini să intre în legalitate. Potrivit unei credințe, mama sa Elena ar fi descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus într-un loc cu mult busuioc; de atunci, busuiocul ocupă un loc foarte important în viața creștinilor, înlocuind uneori chiar crucea sau simbolizînd sîngele Domnului. În amintirea acestei descoperiri minunate oamenii păzeau cu strășnicie sărbătoarea celor doi împărați, celor care lucrau acum arzîndu-le bucatele pe cîmp. Tot o ilustrare a prețuirii de care s-au bucurat Împărații Constantin și Elena este şi faptul că mulți creștini își numesc odraslele cu aceste două nume.

Sărbătoarea dată în popor mai este numită Constantin al graurilor. Pentru oamenii de altă dată, această sărbătoare era un hotar, o dată limită care marca încetarea anumitor munci, precum punerea în pămînt a meiului, ovăzului, porumbului, căci ies graurii și mănîncă grăunțele. Interesant era și faptul că prășitul în vii trebuia terminat pînă la Constantin Graur sau Constandinu Puilor, zicîndu-se că după această sărbătoare înflorește vița de vie.

De ce sărbătoarea din 21 mai/3 iunie a fost socotită una a păsărilor de pădure, în special a graurului, numit în popor și grangure e ușor de intuit. Se spunea că în această zi păsările își învață puii să zboare încheindu-se astfel cele trei luni, începute la Dragobete, de inițiere a puilor în tehnica zborului.

Demult se credea că, daca cineva lucra în această zi, recolta cîmpului îi va fi distrusa de foc sau de păguboasele pasări zburătoare. De asemenea, de ziua Sfinţilor Împăraţi nu se lucra pentru ca uliul să nu fure din ogradă păsările gospodarului. Mai exista şi credinţa că cine mai seamănă după această zi riscă să i se usuce recolta.

Ziua Sfinţilor Împăraţi era şi momentul în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor fi amplasate stînele şi cine va fi angajat să le păzească pe timpul păşunatului. Pentru a fi apăraţi de farmece, blesteme, vrăjitorii, la ţară oamenii făceau un foc şi stăteau în jurul lui. Prin fumul focului erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele în perioada cît stăteau la stînă. De asemenea, prin sate se făcea gălăgie mare pentru ca vrăjitoarele care încercau să fure sporul laptelui, să fie izgonite.

https://noi.md


 

Share |
Класс!

 
 
 







 

 
 

 


Copyright © Газета.MD. Все права защищены.
Rambler's Top100